Nicio asigurare nu înlocuiește managementul riscurilor

Există un proverb în engleză care spune ceva de genul: ‘nu există limită cât de rău pot evolua lucrurile’ (engl. ‘there is no limit how bad things can get’), iar în aceste zile , din păcate, tragedia din clubul Colectiv a dovedit ca nu este doar un proverb, ci o vorbă cât se poate de reală. Sunt foarte multe lecții de învățat și concluzii de tras, dar mai ales este necesar ca pe viitor să se ia măsurile necesare pentru evitarea unor astfel de evenimente.

Deseori auzim formularea ‘transferarea riscului prin asigurări’… Este o formulare greșită căci riscul nu poate fi transferat, ci doar consecințele financiare ale producerii riscurilor. Practic în cazul clubului ‘Colectiv‘ niciun asigurator nu ar fi putut ‘să oprească’ să se producă incendiul ci doar, în cazul existenței unei polițe de asigurare (bunuri sau răspundere civila), să plătească o despăgubire dacă s-ar fi produs un risc asigurat.

Responsabilitatea pentru controlul riscului este strict a unui agent economic, iar autoritățile, prin intermediul normelor și legislației, îl încurajează prin mijloace specifice să își gestioneze riscul de incendiu spre exemplu (prin acordarea de autorizații de incendiu, recomandări pentru reducerea riscului de incendiu, acțiuni punitive în cazul nerespectării normelor adică amenzi, etc). Trebuie menționat că în România normele de protecție contra incendiului sunt foarte aproape, dacă nu identice cu multe dintre standardele internaționale.

Orice risc se produce ca urmare a unui lanț neîntrerupt de evenimente ce nu trebuie să fie neapărat legate unul de celălalt. Rolul managementul riscurilor este acela de  a ‘întrerupe’ un astfel de lanț, în acest fel reducându-se frecvența și severitatea unei potențiale daune. Măsurile de control al riscului pentru protejarea proprietății și a răspunderii civile (care ar trebui să nu lipseasca niciunui agent economic ce lucrează cu publicul) sunt în mare comune (cu diferența că în cazul expunerilor de răspunderi nu se folosesc separarea și diversificarea) și țin de construcție (materiale de construcții, respectarea normelor în vigoare etc), de activitatea desfășurată de asigurat (training-ul și procedurile în cazul producerii unui risc, evacuarea în caz de urgență, etc), de protecție (contra incendiilor spre exemplu) și nu în ultimul rând de protecția față de riscurile externe (ex. vecinătăți). Atunci când riscul este prea mare, managementul riscului ajută agentul economic să evite acele activități unde producerea riscului nu ar fi un hazard ci aproape o certitudine  -atât în ceea ce privește o dauna de bunuri sau o daună de răspundere civilă și, ca să folosesc o metaforă, să împiedice agenții economici ‘să sudeze un rezervor de benzina plin’.

Aproape orice poliță conține un paragraf în condițiile de asigurare în care se precizează că asiguratul este obligat să respecte obligațiile legale pentru ca polița să funcționeze în cazul unui producerii unui risc asigurat – în cazul riscului de incendiu să aibă o autorizație valabila de la ISU pentru protecția și paza contra incendiilor. Pentru a încuraja un management al riscului din partea asiguratului sau potențialului asigurat (și evitarea riscului moral și de atitudine), asiguratorii contribuie indirect la managementul riscului acestuia impunând franșize, oferind reduceri de primă pentru un risc redus de incendiu sau reduceri în cazul unor rate ale daunelor scazute, iar în cazul inexistenței unei autorizații valide neoferind acoperire. Nicăieri în lume nu se fac inspecții de risc pentru toți agenții economici, căci primele de asigurare ar deveni prohibitive datorită costurilor cu inspecțiile de risc. Inspecțiile de risc amănunțite se fac în general doar pentru asigurații cu sume asigurate mari sau pentru anumite clase de risc considerate cu un potențial foarte mare de daună, în acest caz asigurătorii oferind pe lângă ‘tradiționalele’ inspecții de risc, servicii de control al riscului, training și informații despre cele mai bune practici de management al riscului. În rest, cotarea se face in urma informațiilor furnizate de potențialii viitori asigurați în baza principiului ‘celei mai bune încrederi’ (engl. ‘utmost good faith’): asigurătorii îi cred pe asigurați ‘pe cuvânt’ că oferă informații complete și corecte despre risc – declararea unor informații eronate despre protecția la incendiu, sau ascunderea cu buna știință a unor informații ce ar putea sa aibă ca efect refuzarea acoperirii sau oferirea unor alte condiții de asigurare poate să conducă în cazul unei daune la refuzul plății despăgubirii sau, în cazuri extreme, chiar la anularea poliței.

Deseori le recomand agenților economici, după ce încheie o asigurare, să se comporte ca și cum nu ar avea nicio asigurare (adică să facă tot posibilul să evite o potențială daună) căci se pot trezi ca viitorul potențial risc produs să nu fie unul dintre riscurile acoperite de poliță (sau să se afle în situația unei excluderi), iar daunele să exceadă pierderile pur financiare ce ar fi acoperite de polițele de asigurări (cum este cazul unei pierderi de vieți omenești sau a reputației cum este cazul clubului Colectiv). În ceea ce privește limitele de asigurare, dacă pentru asigurările de bunuri este ușor să fie stabilite (ele sunt valoarea de reconstrucție/nou sau actuală reprezentând valoarea de nou minus uzura), limitele ‘adecvate’ pentru polițele de răspundere nu pot fi stabilite cu exactitate. Așa cum spuneam mai sus, este imposibil să estimezi cât de rau pot să evolueze lucrurile și ca atare cât de mari pot fi daunele de răspundere civilă generală – singura recomandare pe care poți să o faci este să se cumpere limita cea mai mare permisă de bugetul alocat asigurărilor.

Foarte multa lume consideră că managementul riscurilor este limitat anterior producerii unui incident. Este eronat, căci odata ce s-a produs riscul asigurat, intervenția rapidă poate să limiteze daunele materiale și să reducă numărul victimelor. Pentru aceasta este necesar un plan de continuitate în afaceri a cărei primă parte (răspunsul de urgență) se referă la intervenția din primele secunde de la incident, în care prioritatea numărul unu este evacuarea tuturor, evitarea pe cât posibil a victimelor și alertarea serviciilor de urgență, a doua prioritate după ce oamenii sunt în siguranță fiind limitarea daunelor materiale și protejarea mediului. Din nefericire în România foarte puțini agenți economici realizează cât de important este un plan de continuitate în afaceri și foarte puțini au unul. Ba mai mult, cei ce au un plan de continuitate nu realizeaza că acesta trebuie testat pentru ca toți cei ce trebuie să il aplice să știe ce au de făcut și să acționeze aproape instinctiv în momentul producerii incidentului generator de potențiale daune. Un exemplu foarte bun îl reprezintă pompierii SMURD care în cazul unui incident nu au timp să se gandească ‘cam ce ar trebui să facă’ sau ‘să citească un manual de management al crizei’ – ei acționeaza aproape fără să ‘mai respire’ în baza unor protocoale dinainte prestabilite și pe baza simulărilor pe care le-au facut de nenumărate ori în urma trainingurilor.

Concluzionând probabil ca pe viitor pentru evitarea unor evenimente tragice este necesar să fie aplicate normele referitoare la protecția și paza contra incendiilor cu strictețe și să nu fie acordate autorizări de funcționare fără avizele ISU. În plus, față de cele existente momentan deși, asa cum menționăm mai sus, nu ar avea un impact direct asupra managementului riscului, cred că este necesară și impunerea unor asigurări de răspundere civila (limitele cât mai mari și probabil funcție de cifra de afaceri ca indicator al mărimii business-ului) și existența unor planuri de continuitate în afaceri testate ca parte a proceselor de acordare a licențelor de funcționare.

Paul Dumitru

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s