Raspunderea fata de mediu si asigurarile

BPIn ultimii ani si mai ales in ultimele luni, problemele de mediu au tinut prima pagina a agendei publice din Romania existand foarte multe dezbateri in societate, in mass-media, dar si la nivel politic.  Din perspectiva pietei asigurarilor aceste subiecte sunt destul de putin abordate din varii motive, printre ele fiind cererea destul de redusa pentru acoperirea riscurilor de poluare accidentala datorata probabil perceptiei destul de subiective asupra riscului considerat de potentii asigurati ca fiind redus.  De aceea riscul de poluare este destul de rar acoperit de companii prin intermediul politelor de asigurare specifice, el fiind deseori inclus in alte polite (se acopera spre exemplu cheltuielile de curatare/decontaminare a molozului/poluarii produse de un incendiu ca o sublimita pe politele de bunuri), iar atunci cand se acopera prin polite de raspundere de mediu fata de terti limitele cumparate de asigurati sunt indecvate si nu reflecta adevarata expunere la riscul de poluare.  Istoria a dovedit ca, desi destul de rare, au existat daune catastrofice datorita poluarii care au avut un impact deosebit asupra mediului, comunitatilor si companiilor ce au produs aceste daune.  Celebrul caz de poluare ca urmare a scurgerii de titei in Golful Mexic in urma exploziei platformei de foraj marin Deepwater Horizon din 2010 a costat si va costa compania BP miliarde, chiar zeci de miliarde de dolari pentru plata daunelor produse de poluare, a amenzilor si a curatarii zonelor afectate.  Nici Europa Centrala si de Est nu a fost ocolita de dezastre ecologice, un caz mai putin mediatizat in Romania a avut loc in tara vecina, Ungaria, in 2010 la o uzina de procesare a aluminiumului cand un rezervor de substante caustice de un milion de m3 s-a prabusit provocand contaminarea a aproximativ 40 km2 de teren, provocand decesul a 10 oameni si ranind peste 150.  Doar costurile cu decontaminarea au fost la acel moment estimate la zeci de milioane de Euro.   Desi exista anumite industrii care sunt in general potential interesate de astfel de produse de asigurare (industria chimica/petrochimica, energie, minerit) practic nu exista nicio industrie care sa fie ferita de riscul de poluare.  Spre exemplu, simpla existenta a unui rezervor de combustibil pentru un generator de urgenta al unei companii prezinta un risc de poluare care in general este subestimat.
Desi exista ‘suspectii de serviciu’ din industriile mentionate mai sus care in mod traditional in pietele dezvoltate cumpara asigurari de raspundere fata de mediu, in ultima perioada in SUA, institutiile de invatamant, spitalele sau chiar companiile de inalta tehnologie au inceput sa cumpere asigurari de raspundere fata de mediu ceea ce este surprinzator intrucat la o prima vedere putina lume s-ar gandi la un risc de poluare pentru aceste domenii.

Legislatie si implicatiile legate de asigurari

Desi opinia publica devine din ce in ce mai atenta si ingrijorata de eventualele catastrofe legate de mediu, de foarte multe ori poluatorii evita plata despagubirilor datorita unor lacune legislative sau datorita lipsei resurselor financiare. Ca atare legislatia are un rol critic.

Legislatia romaneasca transpune normele directivei europene de mediu (EC Environmental Liability Directive), directiva care stabileste un standard minim ce a trebuit implementat in legislatia nationala si care se bazeaza pe principiul: “poluatorul plateste”.  Foarte multe parti din directiva europeana sunt similare cu legile si reglementarile fata de mediu din SUA care sunt insa mult mai stricte si mai severe, printre ele numarandu-se Clean Water Act, Clean Air Act, Toxic Substance Control, Oil Pollution Act (ce a aparut ca urmare a celebrului accident Exxon Valdez). Dintre acestea, cele mai importante si cu consecinte pentru industria asigurarilor sunt Resource Conservation and Recovery Act (RCRA) si Comprehenssive Environmental Response, Compensation and Liability Act (CERCLA).

Similar cu prevederile din directiva europeana, Resource Conservation and Recovery Act (RCRA) stabileste modalitatile in care este tratat managementul deseurilor, a apelor reziduale, a tancurilor de depozitare etc. Principala diferenta este ca RCRA impune companiilor ce au activitati potential poluatoare sa dovedeasca ca au capacitatea financiara de a compensa un potential pagubit in cazul unei poluari trebuind acoperite costurile pentru curatarea mediului, precum si eventualele daune materiale sau vatamarile corporale produse tertilor. Legislatia americana lasa la latitudinea companiilor instrumentele financiare ce pot fi folosite pentru a acoperi costurile mai sus mentionate, ele putand sa aleaga intre o multime de variate cum ar fi bonduri de perfomanta, scrisori de credit, cash intr-un cont escrow, polite de asigurare etc.  De cele mai multe ori se apeleaza la asigurare existand destui asiguratori care pot sa ofere acoperire limite de pana la US$ 1-2 milioane (chiar si pe piata romaneasca exista asiguratori care pot sa ofere aceste limite), capacitatea asiguratorilor la nivel international fiind in general pana la US$ 50 milioane.

Cu toate ca in ultimii ani numarul si severitatea daunelor de mediu platite de asiguratori la nivel international a crescut, datorita cererii scazute de asigurari de raspundere fata de mediu, exista capacitate excedentara pe piata, ceea ce din punct de vedere al unui potential asigurat este un lucru pozitiv caci il ajuta in negocierile unor termeni si prime avantajoase.

Prin Comprehenssive Environmental Response, Compensation and Liability Act (CERCLA) statul american a avut in vedere sa gaseasca modalitati de a descoperi si curata toate terenurile contaminate istoric.  Prin aceasta lege absolut toate partile ce au avut un uzufruct de orice natura de pe urma unui teren contaminat  – fie ca vorbim de fosti sau actuali proprietari sau manageri ai companiilor ce au sediul pe acel teren, etc – au o raspundere patrimoniala nelimitata pentru daunele ce le poate produce contaminarea si sunt responsabile sa acopere toate  costurile de expertiza si decontaminare.  Chiar mai mult de atat, este o raspundere comuna si intreaga (engl. joint and several liability), ceea ce inseamna ca oricare dintre cei ce au produs poluarea (indiferent de care este contributia la producerea acelei poluari) sunt responsabili pentru intreg costul decontaminarii sau a daunelor produse.  Aceasta lege a provocat o adevarata furtuna pe piata asigurarilor din SUA la acea vreme (anii ’80), multi asiguratori percepand riscul ca fiind foarte mare si ca atare au decis sa se retraga de pe piata de asigurari de raspundere fata de mediu.  In zilele noastre piata s-a calmat si exista momentan piete de asigurari care accepta sa acopere un astfel de risc daca exista informatii suficiente care sa ii faca confortabili cu riscul.  Acest tip de polite este in general cerut in SUA spre exemplu de potentiali dezvoltatori de real estate care inainte de a cumpara un teren doresc sa fie siguri ca in viitor nu vor trebui sa suporte costurile ce le implica o decontaminare si ca atare cer cumparatorului sa prezinte o polita care sa il acopere pentru eventuale costuri impuse de CERCLA.  Deseori cei care impun o astfel de asigurare sunt chiar finantatorii proiectelor care doresc sa acopere durata imprumutului de 20 sau chiar 30 de ani.  Cu toate acestea foarte putini asiguratori accepta aceste perioade, fiind destul de confortabili sa acopere 3-5 ani, in foarte rare cazuri 10.

Beneficii pentru toate partile interesate

Asa cum mentionam ceva mai sus, avand in vedere ca EC Environmental Liability Directive impune un standard minim de implementare in statele membre, introducerea in legislatia nationala a unor prevederi mai stricte similare cu cele din RCRA sau CERCLA probabil ca ar avea un impact pozitiv asupra comunitatilor, companiilor, pietei asigurarilor, dar si economiei romanesti in general.

Impunerea unor ‘garantii financiare’ pentru eventuale daune produse de poluare pentru companii le-ar obliga sa aiba un management al riscului pentru eventuale daune produse mediului mult mai riguros pentru ca riscul sa fie acceptat de eventuali asiguratori in cazul in care decid sa transfere riscul prin asigurari, iar primele cat mai mici si conditiile cat mai favorabile.  De asemenea eventuale contaminari ale solulului prin raspunderea patrimoniala nelimitata a celor ce au poluat i-ar obliga sa aiba un management al deseurilor foarte riguros.  Ca atare comunitatile ar beneficia de pe urma unor reglementari de mediu caci impunerea de garantii financiare si raspunderea nelimitata ar face ca in cazul unor daune costurile de decontaminare sau daunele materiale si vatamarile corporale sa fie acoperite.

Companiile ar avea de castigat in urma unor reglementari de mediu mai stricte.  Daunele de mediu sunt in general de frecventa redusa, dar impact foarte mare.  Ca atare, in cazul producerii unei eventuale catastrofe s-ar putea sa nu aiba resursele financiare necesare pentru a face fata punand in pericol chiar existenta firmei.  Urmand exemplul de mai sus, al Deepwater Horizon, BP a fost obligat de justitia americana sa plateasca despagubiri si amenzi de aproximativ  de US$19 miliarde, o povara financiara imensa chiar si pentru o companie gigant ca BP.

Pe de alta parte economia in general ar avea de castigat.  Asigurarile de raspundere fata de mediu sunt asigurari ‘long tail’ adica perioada dintre momentul colectarii primelor si al daunelor este mare si ca atare intre timp asiguratorii investesc in diferite instrumente financiare primele colectate acestea reintorcandu-se implicit in economie. Spre exemplu AIG, unul dintre cei mai mari asiguratori comerciali din SUA are rezerve de peste US$700 milioane pentru eventualele daune din asigurarile subscrise in ultimii 20 de ani, bani ce sunt investiti in diverse instrumente financiare si de care beneficiaza implicit economia americana.
In final, piata de asigurari ar avea de castigat crescand si alte tipuri de asigurari decat ‘’traditionalele’’ CASCO/RCA cu un impact pozitiv in final asupra rezultatelor financiare.

Paul Dumitru

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s