Cutremurul, inundaţia sau alunecarea de teren ‘bat la uşă’….ne ajută poliţa PAD?

PAID

Activitatea seismică din zona Vrancea de la începutul anului 2015 şi până în prezent a început să atragă atenţia autorităţilor romane. Zilele acestea SMURD a anuntat ca va incepe un program de informare a populatiei despre cum sa procedeze in caz de cutremur, pentru a sti cum sa actionam in situaţia unui seism semnificativ.   In plus, ca la fiecare sfarsit de iarna/inceput de primavara, topirea zapezilor si precipitatiile abundente au umflat cursurile de apa producand inundatii, astfel că la sfarsitul precedent de săptămână s-au inregistrat cateva coduri galbene/portocalii de inundatii in tara.

In aceste conditii, in mod normal, romanii ar fi trebuit sa dea buzna sa incheie polite de asigurari de locuinte, in primul rand cele obligatorii de asigurare impotriva dezastrelor (PAD) sau/si facultative, cu toate acestea nu se intampla. Polita PAD are un rol social, dar si anumite deficiente dezbatute pe larg in trecut in mass media, deficiente ce pot fi insa corectate pentru ca polita sa isi indeplineasca cu adevarat misiunea pentru care a fost impusa. In continuare vom analiza avantajele si deficientele acesteia dintr-o cu totul alta perspectiva.

Vânzarea poliţei

Desi polita PAD este obligatorie conform legii, aşadar ar trebui să aibă o rată de penetrare dacă nu de 100%, măcar de 80% cum are RCA-ul, la sfârşitul lui 2014 existau doar 1.500.000 de poliţe conform site-ului paidromania.ro la un fond de aproximativ 8,000,000 de locuinţe existente în Romania, ceea ce inseamna că doar 18-19% dintre locuinţe sunt asigurate.

Recent PAID (societatea de asigurari ce emite si administreaza politele PAD) a anunţat că doreşte să foloseasca o suma de bani din primele încasate pentru a lansa o companie de informare a populaţiei in scopul creşterii vânzarilor.

Considerăm ca cea mai buna metoda de crestere a vanzarilor ar fi chiar…. aplicarea legii. In articolul 30 din legea 260/2008 ce reglementeaza asigurarea PAD se precizeaza ca persoanele fizice care nu încheie o asigurare sunt pasibile de o amenda intre 100-500 lei. Până acum nicio autoritate locala (caci ele sunt cele ce trebuie sa aplice amenzile) nu a aplicat vreo sancţiune, deşi legea este în vigoare din 2009. Aplicarea amenzilor nu numai ca ar creste numarul de asigurati (in loc sa plateasca o amenda echivalenta sau de 5 ori mai mare decat prima, oamenii ar prefera sa aiba asigurare care le-ar oferi si protectie), dar ar fi benefica si pentru autoritati caci de la contravenienti (cei ce nu au incheiat polita) s-ar incasa bani la buget din amenzi (40% ar merge la bugetul de stat si 60% la bugetul local conform legii). Neincasarea sumelor initial proiectate pentru aceasta asigurare (respectiv pentru cele 8,000,000 de locuinte) poate pune in imposibilitate PAID-ul sa cumpere indeajuns reasigurare (daca nu este deja in aceasta situatie) pentru a putea sa isi mentina gradul de solvabilitate si sa isi poata indeplini toate obligatiile de despagubiri in cazul producerii unui risc catastrofic din cele care sunt asigurate (cutremur, inundatie si alunecare de teren).

Neavând date actuariale sau despre reasigurare nu putem spune cat de mare este acum expunerea (dauna maxima probabila) pentru cele 1,500,000 de locuinte sau cat ar fi daca toate locuintele din Romania ar avea o polita PAD si cat de bine sunt acoperite de PAID, dar sunt cateva cifre care ar trebui sa ridice un semnal de alarma autoritatilor si publicului in cazul producerii unei catastrofe. Daunele produse de cutremurul din 1977 au fost de aproximativ 2 miliarde de dolari (la valoarea banilor de atunci), iar inundatiile din 2005 au produs pagube de aproximativ 2 miliarde de euro. Mai mult de atat ar fi corect ca cel putin informatiile legate de reasigurare, expunerea si dauna maxima sa fie transparente si cunoscute de public intrucat asigurarea PAD este impusa de stat, prin urmare romanii au dreptul sa stie cum le sunt cheltuiti banii.

Excluderile poliţei de asigurare PAD

Poliţa PAD nu acoperă în orice condiţii cele trei riscuri mai sus menţionate. Spre exemplu, toţi cei care fac modificari sau construiesc locuinţe fără autorizaţie de construcţie nu beneficiaza de asigurare conform art 11 al legii. Se ştie că mulţi români au facut modificari in locuinţe fară autorizaţie de constructie, iar dacă au o polita de asigurare PAD mai mult ca sigur nu ştiu că nu vor fi despagubiti in cazul producerii riscurilor asigurate. Este evident vina lor ca au incalcat legea, dar o parte din culpa este si a celor ce au vandut polita PAD, caci nu le-au adus la cunostinta clientilor conditiile asigurarii impuse de lege. Este adevarat ca asiguratii semneaza polita si iau la cunostinta de conditiile aplicarii politei, dar cine o citeste? Ba, mai mult, cati inteleg si stiu sa interpreteze o polita de asigurare? Cred ca este rolul agentului sau brokerului de asigurari, ca profesionist in asigurari, sa explice asiguratului /potentialului asigurat ce acopera, dar mai ales ce nu acopera polita! Asigurarea mai are si alte excluderi (detaliate in norma 7 /2013 a ASF publicata in MO 521/2013) in afara de cea de mai sus (pe care am mentionat-o pentru ca probabil ca ar afecta multi romani) pe care cred ca nici macar cei ce vand aceste polite nu le cunosc. Dupa parerea mea este necesar un cod de bune practici pentru vanzarea acestei polite, iar cei indrituiti sa o vanda, sa fie instruiti pentru a respecta acest cod cu scopul de a educa si a nu insela prin omisiune asiguratul sau potentialul asigurat.

Limita de despăgubire şi nu numai…

Limita maxima de despăgubire a poliţei de asigurare PAD conform legii este de 20.000 euro pentru construcţii din beton, lemn, caramida, piatra sau metal si 10.000 euro pentru restul. Cât de mult ajuta această limită de despagubire pe cel care a incheiat o astfel de asigurare? Un metru patrat construit costa in medie 750 euro, ca atare limitele de mai sus ar acoperi intre 13-14 şi 26-27 metri patrati construiti, in functie de materialele de constructii. Oare cate locuinte in Romania au 14 sau 27 de metri patrati? Cred ca foarte putine! Practic, despagubitul isi poate reconstrui doar o parte din casa, rolul social al asigurarii PAD nemaifuncţionând. Considerăm că această limitare a sumei asigurate ar trebui modificată şi ar trebui luate exemple similare din alte ţări unde funcţioneaza scheme de asigurare pentru riscuri catastrofice in care statul este implicat. Spre exemplu in SUA, exista o schema de asigurare (nu obligatorie!) in care statul american ofera acoperire pentru riscul de inundatii (National Flood Insurance Program – NFIP) pentru cei ce nu pot obtine acoperire pentru riscul de inundatii de pe piata de asigurari privata – pentru cutremur si alunecari de teren nu exista scheme similare in SUA. Astfel, daca probabilitatea de producere a riscului de inundatii este mai mare de 1% in zona unde potentialul asigurat are o locuinta, el poate apela la acoperirea NFIP. Statul plateste un comision companiilor de asigurari  implicate in distributia politelor NFIP, iar acestea retin o parte din prima pentru eventuale cheltuieli de regularizare si investigare a daunelor, similar cu ceea se intampla pentru PAD pentru societatile de asigurari membre ale PAID, despagubirile fiind platite exclusiv de NFIP. Limitele de despagubire NFIP pentru locuinte sunt pana la 250.000 dolari si  respectiv 100.000 dolari pentru conţinut, iar pentru cladirile folosite in scop comercial limitele sunt de pana la 500.000 dolari si  250.000 dolari pentru continut. Limitele nu sunt fixe si oricine poate achizitiona limita de care are nevoie pana la sumele maxime asigurate de mai sus. Am subliniat mai devreme cuvantul ‘continut’ pentru ca polita PAD nu acopera daunele produse continutului, ci doar cladirii/ locuintei. Avand in vedere ca politele facultative ale asiguratorilor din Romania au fransize egale cu limitele de 10.000 sau 20.000 euro pentru riscurile acoperite de PAD, inseamna ca in acest moment pentru continutul locuintelor nu se poate cumpara acoperire prin asigurare pana la aceste limite.  Cu alte cuvinte asigurarea PAD va ajuta asiguratul in cazul producerii unui risc asigurat sa isi reconstruiasca casa/locuinta (cu limitarile de mai sus), dar pentru mobila, electrocasnice etc va trebui ca fiecare asigurat ‘sa se descurce’ intrucat nu vor putea fi acoperite prin asigurare (nici prin PAD si nici printr-o polita facultativa de locuinta).  Consideram ca legea ar trebui modificata si in Romania, iar limitele sa poata fi alese de fiecare potential asigurat in functie de nevoi, iar continutul caselor/locuintelor sa poata fi si acesta acoperit de asigurare.

În loc de concluzie

În final considerăm că este nevoie de ceva mai multa transparenţă şi determinare în administraţie pentru ca această lege, bună în esenţă, dar şi ‘perfectibilă’, să îşi îndeplineasca rolul şi să nu realizăm după producerea catastrofelor că pretul reconstrucţiei României trebuie platit tot de fiecare dintre noi prin impozite şi taxe (PAD-ul funcţionând doar parţial) si ca economia este împinsă cu ani, dacă nu chiar zeci de ani în urmă. Printre altele legea ar putea fi îmbunătătită şi ţinându-se cont de observaţiile de mai sus, iar până atunci ar trebui pur si simplu … aplicată, căci nu se ştie când vine urmatoarea catastrofă. Dacă este mâine?

Paul Dumitru

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s